duminică, 17 aprilie 2011

Poveste de groaza


O poveste de groaza inventata de mine,un mic ajutor de la CoColliinoo la sfarsit.
Personaje: Marinela, Georgiana, Marius, Marius, Gabriela, Anca, Alexandra, Lorena, Bianca.
nume de scena: Alice, Adela, Cosmin, Valentin, Sara, Ivana, Camelia, Andreea, Cristina.
totul a inceput asa:
Alice, Adela, Sara, Andreea si Cosmin, 5 verisori care se iubesc foarte mult, s-au mutat fiecare in cate o parte a tarii.
Alice cu Cosmin fiind frati s-a mutat amandoi in Timisoara unde l-a intalnit pe Valentin.
Adela s-a mutat in Suceava unde a intalnit-o pe Cristina.
Sara s-a mutat in Constanta unde a intalnit-o pe Ivana, iar Andreea s-a mutat in Brasov unde a intalnit-o pe Camelia.
Sa incepem cu fratii:
Alice cand a ajuns acolo, in Timisoara, primul lucru pe care la facut a fost sa ii sune pe toti ceilalti sa le spuna ca a ajuns cu bine, cum a fost drumul si altele.
Pe cand Cosmin era foarte trist deoarece ii era foarte dor de Bucuresti. Locul in care a trait 11 ani.
Ei doi, dupa ce s-a mutat, s-au dus sa se plimbe, sa cunoasca lume. Au intrat intr-un restaurant pentru ca erau morti de foame dupa atatea ore de mers. 
Era ceva de speriat restaurantul acela. Era tot .. in negru. Persoanele de acolo ii priveau ciudat pe Alice si Cosmin care erau imbracati cu diverse culori.
Acolo era un baiat care era tot asa, speriat de ceilalti si acel restaurant, pentru ca toti erau in negru, restaurantul era negru tot, dar nu era alt local deschis duminica in miezul noptii.
Alice cu Cosmin s-au asezat langa baiatul acela si s-au bagat in vorba:
-Buna, eu sunt Alice, iar el e fratele meu mai mic, Cosmin.
-Eu sunt Valentin. Incantat.
-Ciudat loc nu Vally ? [zise Cosmin]
-Da pai, nu mai e alt local deschis in miezul noptii mai ales duminica. De fapt ce tot vorbesc eu aici ? Localul asta e evident ca e sadic. Dar are un deliciu de manacaruri. 
-Da, adevarat. Dar nu inteleg. Cine ar putea face un asemenea local ? E stilat, e frumos. Dar culoare negru.. il face de speriat.
-Alice..
-Da Coss?
-De ce nu il invitam pe Vally sa ramana la noi peste noapte ? Si asa ne e urat singuri intr-o casa..
-Da buna idee. Deci Vally, esti deacord sa ramai la noi peste noapte?
-Desigur! 
In drum spre casa, treceau pe langa un cimitir. Acolo nu era chiar un cimitir. Erau mormintele celor care se sinucisesera. Era un loc foarte sinistru deoarece se auzeau zgomote ciudate.
La un moment dat, pe drum, Coss s-a impiedicat de ceva. Vally si cu Alice repede i-au sarit in ajutor si erau curiosi in ce s-a impiedicat deoarece nu era nimic acolo.
Au mai mers ei ce au mai mers si la un moment dat dupa ce au iesit din cimitir, totul s-a intunecat brusc.Dar aveau noroc,lanternele erau in rucsacul lui Alice. Din nou Coss s-a impiedicat. Nu era nimic acolo nici de data asta.
In sfarsit s-au vazut ajunsi acasa. Vally a dormit in sufragerie iar Alice cu Coss in dormitor. La un moment dat, desii erau 25 de grade afara, s-a lasat un frig cumplit si a inceput sa bata vantul cu o mare putere.
Vally a inchis geamurile din toata casa, dar tot batea vantul ingrozitor de tare, in casa ! Toti erau speriati si nu stiau ce se intampla. Au iesit repede din casa si au fugit cat i-au tinut picioarele. Nu au luat-o prin cimitir ci,au luat-o prin spatele casei, unde era o pajiste arsa.
Au fugit si tot au fugit si zgomotele ciudate deveneau din ce in ce mai asurzitoare. Cand se lumina de ziua, au intrat repede intr-o cabana parasita si s-au culcat acolo. Mai de dupa-amiaza s-au intors acasa si au chemat un preot. 
Despre Adela:
Ea a plecat in Suceava. Un loc frumos cu multe locuri de vizitat. Mergand ea prin oras, s-a intalnit cu o fetita pe nume Cristina. Ea se intelegea foarte bine cu copii si au inceput sa se plimbe prin oras, Crisa ii prezenta locurile s.a.
Ada a venit cu ideea ca sa ramana sa doarma la Crissa pana isi gaseste un loc unde sa stea. Isi alesese un moment foarte bun, deoarece parinti cristinei erau plecati un timp prin Italia.
Ada s-a dus la Crisa dar era un loc ciudat pentru ca era fix langa padure, si celelalte case erau la vreo cativa km distanta de casa ei. Si ea a zis ca nu are multi prieteni din cauza ca parintii ei sunt mai retrasi. Adei i se facu mila de ea si a zis ca lasa ca mai bine are cativa prieteni adevarati decat sa aiba multi care sa isi bata joc de ea.
Ele au mai mers prin oras, s-au plimbat vreo cateva ore si le-a prins noaptea. Ele tot discutau in drum spre casa.
-Ada, dar tu te muti de tot in Suceava ?
-Da, de ce ?
-Pai, deseori persoane vin aici in Suceava, ma imprietensc cu ele, apoi se muta. 
-Aha. 
-A, uite! Am ajuns! 
-Ok. Sa intram.
Cand au intrat in casa au gasit totul devastat, urme de sange pe perete si se auzeau zgomote stranii ca de fantoma. 
Ele s-au speriat si cand au dat sa fuga dar usa era blocata, geamurile la fel si Ada simtea ca cineva sau ceva o strange de gat. Crisa incerca sa o ajute dar eforturile erau zadarnice. A aprins repede lumina si spiritul respectiv o lasa pe Ada in pace. Crisa isi spuse in soapta:
-Nu iar ! 
La care Ada intreba:
-Ce "nu iar"?
-Pai, in casa asta a murit matusa mea, Lucia, si ea era foarte rea cu mine. Si defiecare data cand parintii mei pleaca si raman doar eu, matusa mea Lucia face cate ceva. De multe ori mi-a omorat prietenii. Mama cu tata stiu dar nu au ce sa faca.
-De ce nu chemati un...
-Shh !!
-Nu spune cuvantul cu "P" ! 
-De ce?
-Se enerveaza foarte tare.
-Aha....Hai sa dormim la un hotel.
Cu toate ca Ada nu prea credea,i-a facut pe plac Cristinei si au plecat catre un hotel. 
Sa trecem mai departe la Sara.
Ea a plecat in Constanta. Un oras marisor si frumos.
In timp ce mergea spre apartamentul ei, a vazut o fetita care era foarte entuziasmata de ceva. De ce ? Nu se stie. Si totusi Sara se intreba ce cauta o fetita ca ea in miezul noptii pe strada. Si totusi, asa de fericita !
S-a dus sa se bage in vorba cu ea. Cand s-a apropiat de ea, a sesizat ca fetita plangea si era extrem de speriata. S-a bagat in vorba cu ea:
-Buna eu sunt Sara.
-Eu sunt Ivana. 
-De ce plangi Iva ?
-E ceva ! E ceva acolo ! Ai grija ! Nu te increde ! 
-Ce ? Ce e acolo ? In ce sa nu ma incred ? Hai cu mine sa imi arati. 
-Nuu !! Ai grija, nu e bine ! 
-Te rog nu te teme.
-Bine, fie dupa tine. Dar te-am avertizat !
Si Sara s-a lasat condusa de Iva pana la o casa parasita. Acolo, se intamplasera multe lucruri ciudate. 
Iva ii spuse Sarei:
-Vezi ? Ti-am zis ! Nu e bine ! Nu trebuia sa venim aici niciodata !!!
-Stai, stai nu te ambala ! 
Si dupa aceste spuse, au pornit spre podul casei de unde se auzeau zgomote foarte ciudate.
Ivana stia despre ce e vorba dar cuvintele ei erau in zadar in fata Sarei, deoarece ea tot se ducea in podul casei. 
Odata ajunse acolo,  Sara a ramas socata. Acolo erau numai victime ale fantomelor de acolo. Dintr-o data, au auzit ceva care s-a trantit. Iva i-a zis Sarei :
-De ce am fost eu deacord sa vin aici cu tine? Stiu cum vom sfarsi ! Asa a sfarsit sora mea ! 
-Stai ! Nu fii negativista ! 
Si tot au mers ele pana ce au dat de o usa si cu speranta ca vor putea iesi afara, au apasat pe clanta. In zadar, usa era incuiata.
Se facea din ce in ce mai frig si Sara ii ceru scuze Ivei pentru ca nu a crezut-o. Pe pereti era scris cu sange : "DE AICI NU MAI SCAPI" si fetele s-au cutremurat ingrozitor de tare. Nu stiau ce sa faca. La un moment dat,oxigenul disparea si se chinuiau sa respire. Au coborat repede si vroiau sa iasa dar usa pe care intrasera, si ea era blocata. Ivana tusea din cauza ca nu mai avea aer si se tot invartea prin camera de frica si la un moment dat s-a impiedicat si a cazut peste fereastra si a reusit sa fuga urmata de Sara.
Sa trecem la Andreea.
Ea a plecat in Brasov. Acolo ii placea foarte mult fiindca erau munti.  Ii placeau muntii. S-a intalnit acolo cu o fata Camelia. Se intelegeau foarte bine. Erau cele mai bune prietene.Se cunoasteau de mai de mult timp de pe un joc. Ele au mers printr-un parculet de pe acolo ca sa se joace. Erau foarte fericite impreuna. Mai pe seara, in drum spre casa, au auzit ceva, un tipat. S-au luat dupa acel tipat si au ajuns la un bloc care era ars. Acolo, toti oamenii se salvasera doar un copilas de 5 ani sfarsise printre flacari. Era intuneric acolo, dar, intamplator fetele aveau lanterne la ele. Au intrat in acel bloc si au urcat scarile care erau mai pe mai sa se darame. Din bloc se auzea tipatul copilului mort de 3 ani. In fiecare an, in noapte intamplarii, la aceeasi ora, se aude tipatul copilului care fusese ars de viu.
-Deea, crezi ca e bine ca am intrat in blocul asta? Pe mine una ma sperie ! Imi da fiori !
-Si mie dar sunt curioasa de unde vine tipatul. Auzi, Cami, tu nu stiai de blocul asta ? Locuiesti aici de atata timp! 
-Pai eu niciodata nu am stat afara pana la ora asta decat cu parintii. Si daca era, nu in parc. Si am mai auzit aces tipat 3 ani la rand in data asta, la ora asta dar niciodata nu ma interesat sa vad de unde se aude sau ceva de acest gen.
-Aha ok.
Si acestea fiind spuse fetele au mers mai departe. 
S-au plimbat prin acel bloc la fiecare etaj, din apartament in apartament. La ultimul etaj, au gasit de unde se afla tipatul. Era in ultimul apartament. Au intrat acolo si au vazut ca totul era ars, ba mai rau ! Erau urme de sange destul de vizibile printre urmele flacarilor.
Au intrat intr-un dormitor unde tipatul era foarte ascutit. Cami, a pus mana pe perete, dar a nimerit un intrerupator si spre mirarea lor s-a aprins. Dar s-a aprins lumina in toata casa. Au observat ca acolo, pe pat, era o poza care era neatinsa de flacari, Cami cu Deea au luat-o sa se uite la ea. Dintr-o data se facu din ce in ce mai cald. Copilul aparu in fata fetelor zicand:
-Eu am tipat sa nu mor ars de flacari, dar nimeni nu m-a auzit. Acum e randul vostru. 
Si dupa aceste cuvinte s-au vazut inconjurate de flacari. Prin mii de lacrimi si tipete au reusit sa iasa din bloc vii. Aveau cateva rani. Dar erau mici, din fericire.
Si dupa astea s-au dus acasa speriate si traumatizate.
Toti s-au intors in Bucuresti inclusiv Valentin, Cristina, Ivana si Camelia. Au inceput sa povesteasca lucrurile care li se intamplase fiecaruia. Erau toti socati. Nu le venea sa creada. Parca erau blestemati. 
Ca sa se linisteasca s-au dus la o cafenea din oras care era deschisa NON-STOP. Si-au luat cate o ciocolata calda. Deja se asteptau la ceva traumatizant sa li se intample. Si exact cand se indreptau spre un hotel sa isi petreaca noaptea, au vazut ca o batranica plangea si incerca sa zica ceva. Toti s-au apropiat de ea, iar batranica le-a zis sa o urmeze. Zis si facut. Au mers dupa ea, si, ca prin magie, pe sina de tren batrana disparu. Copii s-au dus dupa ea sa vada de ce a disparut si cum au pus piciorul pe sina ca prin magie un tren mai pe mai sa ii omoare acolo. Au fugit repede si nu au mai trecut pe acolo. Se tot intrebau de ce li se intampla numai lor. S-au dus la politie si au dat declaratie si le-au zis politistii ca nimic nu e real si ca e imaginatia lor. Si au nevoie de dovezi ca sa fie crezuti. Asa ca: 
Alice, Coss si Vally le-au aratat zgarieturile de pe picioarele lui Coss de fiecare data cand s-a impiedicat, ce pareau mai mult a taieturi. 
Adela cu Cristina le-au aratat vanataile de la stransorile de gat.
Sara cu Ivana le-au aratat vanataile si vasele de sange sparte din cauza ca ramasesera fara oxigen.
Iar, Andreea cu Camelia le-au aratat arsurile de pe corp.
Politistii i-au facut nebuni si i-au dat afara. Fiind miezul noptii copiii nu aveau incredere in nimeni. Au gasit niste bancute si s-au culcat pe ele.  A doua zi de dimineata, au sesizat ca ii dureau pe toti capul. S-au controlat unii pe altii si au ramas socati. "Accidental" si-au spart capul. Si curgeau siroaie de sange din capul lor deoarece sangele se uscase dar dand cu mana prin cap au dezlipit sangele uscat. Toti speriati au fost la un preot si dupa ce au iesit de la preot, s-au dus toti la casa Cristinei, in casa parasita in care ii murise sora Ivanei, in blocul ars, in casa in care au locuit Coss, Alice si Vally si nu in ultimul rand, la sina de tren. Si spre mirarea lor, dupa atatea calatorii au sesizat ca erau bine, nu patisera nimic. Peste cativa ani, li s-a mai intamplat un lucru. In timp ce stateau toti in casa noua care si-au cumparat-o, afara era furtuna, si se daramase casa iar toti erau sa moara. Iar se dusesera la preot si s-au mutat langa Biserica. Din acel timp nu au mai avut nicio intamplare stranie.
           Ce legatura au toate aceste personaje?De ce li se tot intamlau lucruri ciudate?Pentru ca,inainte sa plece,au mers toti la o
petrecere care a durat mai mult de o zi.Dupa terminarea ei,acestia s`au urcat in masina Sarei si s`au indreptat spre casa.
La un moment dat,o multime de ciori au navalit deasupra masinii.Nici unul nu stia ce se intampla.Masina se opri singura,iar Sara
pierdu controlul ei.Au nimerit un camp.Acestia s`au hotarat sa merga de`alungul lui ca sa gasesca un ajutor.La mijlocul campului,
O sperietoare..[foarte ciudat] le`a aparut in fata cu un fierastrau,spunandu`le urmatoarele lucruri:
-Lasati-ma sa traiesc!LASATI-MA SA TRAIESC!Daca veti pleca din acest oras veti fi bantuiti pentru tot deauna de sufletul meu!!
Si dintr`o data,toti au adormit.S`au trezis in masina care era trasa pe dreapta.Toti au povestit ce au visat,adica,sperietoarea
spunand acele lucruri.Au visat acelasi lucru toti!Din acea zi,au inceput tot sa se certe,chiar daca tineau foarte mult unul la
celalat...Parca erau posedati..Au hotarat sa se desparta deoarece credeau ca numai din cauza ca sunt impreuna li se intampla numai
lucruri stranii.Au plecat fiecare unde ati citit mai sus si de atunci incepe tot!Din pacate,atunci cand s`au intors in orasul lor
natal,au vizitat acel camp.Sperietoarea era fara acea "masca",avand un cap de om mort.Atunci,tinerii si`au dat seama ca acea sperietoare
fusese chiar o fiinta vie.Pe o cruce imensa,langa trupul mort,scria cu sange:
-V-am avertizat,acum o sa platiti pentru ca nu m`ati salvat!
Si de atunci,nimeni nu a i`a mai vazut pe Alice, Adela, Cosmin, Valentin, Sara, Ivana, Camelia, Andreea si Cristina.                                                                     
                                                            ...::ThE eNd::...

2 comentarii: